În legătură cu demonstarațiile pașnice din 20 ianuarie 2018, unele discursuri publice au promovat viziunea că acestea ar putea fi asociate, mai ales de străinătate, cu instabilitatea și, decurgând de aici, cu ideea că România nu este guvernabilă. Nu cred că această idee este constructivă și că sprijină efortul de creștere a domniei legii în țara noastră. Dar, mai presus de toate sunt faptele:  România nu este o țară instabilă.

Conceptului de instabilitate i se opune, în discursurile la care mă refer, implicit și subliminal, conceptul de stabiltate. Se implică astfel că românii ar trebui să vadă, înțelept, că stabilitatea este mai bună decât instabilitatea la care i-ar duce pe străini cu gândul demonstrațiile de tipul celor de pe 20 ianuarie. Numai că românii știu că nu au de făcut o alegere între stabilitate și instabilitate. Instabilitatea, mai ales dacă este asociată și cu ideea de țară neguvernabilă nu folosește nimănui. Cu asta este de acord toată lumea. Din acest motiv, demonstrațiilor de ieri nu li se poate asocia dihotomia stabilitate-instabilitate. A gândi despre viitorul României în termenii stabilitate vs. instabilitate politică este neproductiv și denaturează sensul demonstrațiilor. Această gândire ar putea, într-adevăr, să creeze o problemă pentru partenerii noștri străini.

Există însă alți doi termeni care trebuie contrapuși și care trebuie să ghideze gândirea și acțiunea referitoare la viitorul țării. Oamenii trebuie să decidă ce este de dorit: stabilitatea sau schimbarea. Dacă în ultimii 28 de ani, gradul redus de domnie a legii – în particular corupția relativ înaltă în sfera publică – și separația de facto insuficientă a puterilor statului au constituit o caracteristică negativă importantă și stabilă a societății noastre, de ce am dori stabilitatea în detrimentul schimbării?

În lumea competitivă în care trăim a devenit imperios necesar să trecem la un grad înalt de domnie a legii și de separare de facto a puterilor statului. Numai așa putem aduce în economia formală un volum uriaș de resurse umane și materiale care de aproape trei decenii sunt în economia subterană. Numai așa putem crește productivitatea care să dea temei pentru creșterea veniturilor individuale, pentru a putea fi în rând cu oamenii din țările democratice, mai dezvoltate ca a noastră. În consecință, este nevoie de schimbarea care să facă mai mult loc domniei legii în democrația noastră. Oamenii au fost în stradă pentru a arăta că sunt conștienți de această necesitate și că doresc schimbarea. Ca să fiu bine înțeles, precizez că nu mă refer la schimbarea puterii politice de la partidele de la putere către partide din opoziție. În democrație, asta este treaba electoratului. Eu mă refer la schimbarea de atitudini în clasa politică și în societate, astfel încât democrația noastră să aibă în centru domnia legii.

Da, România ar putea deveni instabilă dacă în loc de schimbare am alege să tolerăm în continuare gradul redus de domnie a legii și separația de facto insuficientă între puterile statului, elementele care au fost partea corozivă a stabilității societății noastre. Instabilitate poate însemna multe lucruri negative, inclusiv că țara este neguvernabilă. De aceea este de dorit schimbarea în sensul definit aici.

Ţările democratice au interpretat corect demonstrațiile de pe 20 ianuarie. Nu am văzut în presa străină ideea că țara noastră ar fi neguvernabilă. Dimpotrivă, demonstrațiile au fost prezentate ca o formă de luptă pentru creșterea gradului de domnie a legii și pentru o mai bună separare de facto a puterilor statului.