Brexit? Mai bine rămâi, Perfidule Albion!

Articol apărut pe www.revista22.ro și pe www.luciancroitoru.ro pe 17 mai 2016 Un efect larg anticipat al unui eventual Brexit este deprecierea lirei, sub influența vânzărilor pe care le vor face gospodăriile și firmele interne, cât și străinii. Deprecierea ar...

Citește articolul →

Ce inflație ne interesează: cu sau fără TVA?

Cum ar fi mai bine pentru public să fie prezentată inflația și prognoza ei? Să fie prezentată numai inflația efectivă, adică – dacă ne-am referi numai la vecinătatea foarte apropiată a timpului prezent –deflația indusă de reducerea TVA? Sau...

Citește articolul →

Greșim în mod sistematic când estimăm PIB potențial și rata naturală a dobânzii?

Introducere Începând din 2013, în România, PIB a crescut cu rate în general mai mari ca cele potențiale, volumul creditelor noi a crescut, iar inflația neafectată de reducerea TVA (inflația netă) și anticipațiile inflaționiste au tins să scadă. Cum pot,...

Citește articolul →

Să nu ucizi o pasăre cântătoare

Apariția ideilor despre cum trebuie „reparat” sistemul monetar-bancar pare să se intensifice și să se răspândească peste tot în lume. De exemplu, recent, 110 mii de semnatari ai unei petiții obligă Elveția la un referendum în care elvețienii să...

Citește articolul →

Democracy, political competition and public debt

ABSTRACT There are two major preferences shaping political choices: one, regarding who should play the leading role in running the economy (markets or politicians) and the other, concerning social spending. According to reputation, leftist parties assign the leading role to...

Citește articolul →

Monetary Policy and the Global Imbalances (the euro, the dollar, the yen and the yuan)

In this paper we show that monetary policies aiming at inflation targeting could not unwind global imbalances in an orderly manner if the GDP level is at potential and growth rates equal potential rates in deficit countries. Instead, as...

Citește articolul →

Paradoxul românesc

Una dintre evoluțiile surprinzătoare în România a fost accelerarea creșterii economice după ce deficitul de cont curent (economisiri minus investiții) s-a prăbușit de la 4,5 la sută din PIB în 2012 la 0,8 la sută din PIB în 2013...

Citește articolul →

Vom avea deflație și surplusuri de cont curent?

Rata inflației și contul curent s-au comportat conform unor regularități istorice, odată ce criza internațională a atins România, în a doua parte a anului 2008. Inflația a scăzut relativ accelerat pentru o bună perioadă de timp, iar deficitul contului...

Citește articolul →

Fondurile europene sunt un substitut temporar pentru investițiile străine directe

Fondurilor europene pot substitui investiţiile străine pe termen scurt, în criză, când e incertitudine. Dar sunt un substitut temporar, fiindcă economia de piaţă se bazează pe fluxuri private continue. Cu alte cuvinte, nu fondurile europene trebuie să reprezinte reperul, căci ar...

Citește articolul →

Despre schimbarea modelului de creștere și forma fără fond

Una dintre temele discursului economic apărut în România după izbucnirea crizei economice este „schimbarea modelului de creștere economică”. Când se referă la ce ar trebui să facă România pentru a se așeza pe o cale a unei prosperități crescute,...

Citește articolul →